Demult, candva

Demult, candva…

Ti-am spus demult, candva, ca te iubesc,

Iar tu ai ras…Pacat.

Ti-am spus ca langa mine te doresc.

Ai ras…Si ai plecat…

Plangand, priveam cum te indepartezi.

Vroiam sa mor. Dar n-am murit.

Eram mahnit ca n-ai putut sa vezi

Ca te iubesc. Ca te-am iubit.

Priveam la cerul instelat

Cautandu-mi a mea stea,

Iar cand steaua-mi am aflat

Acolo, sus, incet palea.

Credeam ca mor. Dar n-am murit,

Doar sensul vietii am pierdut

In bezna noptii am simtit

Ca pot sa mor. Dar n-am mai vrut.

Eu am ramas. Tu ai plecat.

Atunci ai ras. Acum eu plang.

A fost demult. Dar n-am aflat

De ce ai ras. Si inca plang…